Fitoterapia si stresul in viata omului modern

In prezent, un mare numar de oameni sunt preocupati de descifrarea mecanismelor stresului si de identificarea influentelor acestuia asupra sistemului psihic, fizic si fiziologic. De asemenea, exista un mare interes pentru descoperirea unor modalitati de depasire a stresului si de contracarare a efectelor sale.

Stimuli stresanti
Potential, orice stimul extern sau intern care creste sau scade sub un anumit prag poate constitui un factor stresant, afectand starea fizica si psihica normala a unei persoane. Prin aceasta stresul, reprezinta o masura interna a organismului de mentinere a unor indicatori de echilibru functional.
Astfel, de exemplu, zgomotul poate fi stresant atunci cand creste peste un anumit nivel, dar si atunci cand scade sub un anumit nivel, sau cand lipseste cu desavarsire.
In general, cand este vorba de realizarea unei anumite performante, indiferent in ce domeniu, solicitarile de genul excesului sau deficitului produc un dezechilibru intre reactiile solicitate si capacitatea individuala de realizare a acestora.
Notiunea de stres subliniaza interdependenta organismului ca intreg. Stresul masoara de fapt unitatea anatomica, biochimica, energetica si psihica a fiintei individuale, precum si gradul de acordare a structurii individuale cu mediul in care se afla.
Situatii generatoare de stres
In general situatiile generatoare de stres pot fi de natura fizica (de exemplu, zgomot, temperatura, umiditate), psihica (de exemplu, frica, angoasa, bucurie brusca, tristete), psihologica (de exemplu, teama de esec, furie reprimata) sau sociala (de exemplu neadaptare sau excludere sociala).
Toti acesti factori actioneaza convergent asupra organelor corporale si totodata asupra punctelor-focar energetice ale organismului, generand felurite procese de reglare (de tip feed-back sau feed-before), care se desfasoara simultan atat la nivel nervos, cat si endocrin, biochimic, energetic, psihic si mental.
O alta clasa de stimuli capabili sa produca stres sunt cei care pot interveni brusc intr-un moment sau altul al vietii noastre cotidiene, producand modificari radicale. Sunt asa-numitele evenimente din viata, reprezentand circumstante de schimbare semnificativa in cursul obisnuit al vietii: promovarea profesionala, decesul unei persoane apropiate, divortul, imbolnavirea, casatoria, nasterea unui copil, pensionarea, problemele juridice, schimbarile locului de munca, schimbarile domiciliului, conflictele sociale sau conflictele din familie.
De asemenea, activitatea profesionala poate fi plina de evenimente care pot genera stari de stres. De exemplu, situatiile in care nu putem lua decizii sau cele care duc la suprasolicitarea capacitatii unui individ, conduc la stres. S-a observat ca cele mai predispuse la stres profesii sunt acelea care se caracterizeaza printr-o capacitate de control redusa corelata cu solicitari sau cerinte mari.
Un rol covarsitor in aparitia starilor de stres il are si mediul familial si social in care cel in cauza isi desfasoara activitatea. Astfel, performantele scolare sau profesionale nu sunt atat de mult legate de gradul de dotare al individului, ci mai ales de felul in care acesta se integreaza in mediu.
Efectele stresului
Stresul are un efect puternic perturbator, atat direct, cat si indirect, asupra integritatii fiziologice si psihologice a unei persoane. Consecintele situatiilor stresante asupra organismului sunt foarte variate. Insa exista mari diferente intre oameni in ceea ce priveste suportarea stresului si raspunsul la agentii stresanti.
Din punct de vedere fiziologic in situatiile de stres, in organism pot sa apara stari de tensiune musculara, intensificarea sudoratiei, tulburari de respiratie, modificari hormonale, cresterea presiunii sanguine, insomnie, tulburari digestive, infarct. Raspunsul fiziologic la stres este reglat de sistemul endocrin.
Reactiile emotionale la stres includ fenomene ca anxietatea, culpabilitatea, insingurarea. Functia de cunoastere este alterata, generand anxietate, dificultate in concentrare, uitare, suprasensibilitatea la critica, tulburari comportamentale, lentoare in gandire si vorbire.
Stresul si sanatatea
Sanatatea fizica si psiho-mentala a omului sunt corelate. Intre ele exista o relatie de reciprocitate. Factorii stresanti reprezinta principalii factori de risc in declansarea atat a bolilor somatice, cat si a celor psihice. Raspunsul la stres depinde de tipul constitutional si de temperamentul persoanei, de starea ei vitala, de specificul fazelor ciclice ale ritmului vital, precum si de multi alti factori de natura energetica. Tocmai de aceea, intelegerea propriilor stari de stres, precum si depasirea acestora reprezinta un complex proces de autocunoastere si auto-transformare binefacatoare.

Plante cu efect antistres
Acestea sunt:
- frunzele de roinita
- florile de craite
- florile de sulfina
- frunzele de patlagina
- radacina de valeriana

 sursa: ayurvedaromania.ro

Iata cateva produse naturiste realizate pe baza acestor plante, cu efecte minunate asupra sanatatii dumneavoastra:

- Ceai de roinita (Hofigal): Este utilizat ca supliment nutritiv sub forma de infuzie si ca tonic aperitiv, datorita substantelor amare continute de produsul vegetal. Produsul poate fi recomandat ca adjuvant fitoterapeutic in tulburari digetive (in special la copii) in colici, spasme, nevroze intestinale, dischinezie biliara, colite cronice, in infectii acute ale cailor respiratorii superioare, avand actiune sedativa, carminativa, stomahica, antivirala, coleretic-colagoga.
- Ceai de roinita (Stef-Mar): Carminativ, antispastic, antivomitiv, antidiareic, coleretic-colagog, stomahic, sedativ nervos, cicatrizant si antiseptic. Se recomanda in colici intestinale, colite de fermentatie, dischinezie biliara, colecistopatii, anxietate.
- Tinctura de craite (Hofigal): Actiune antispastica, hipotensiva, scade permeabilitatea capilara, amelioreaza viteza de adaptare oculara la schimbarea intensitatii luminii. Se recomanda in: miopie, hemelaropie diurna.
- Sulfina (Favisan): Este util in afectiuni gastrice, afectiuni vasculare, hepatita cronica, ateroscleroza, astm bronsic, insomnie, nevralgii.
- Sirop natural de patlagina (Santo Raphael): Emolient, antitusiv, calmant. Cicatrizante si emoliente, frunzele de patlagina sunt eficiente in afectiuni erozive si inflamatorii al mucoasei tractului digestiv, ulcer gastro duodenal, stomatite, afte. Actiunea expectoranta si antibiotica le face deosebit de utile si in afectiuni ale cailor respiratorii, laringite, traheobronsite insotite de tuse cu expectoratie. Este calmant si sedativ.
- Tinctura de valeriana (Dacia-Plant): Intern: anticonvulsiv puternic, antidepresiv bun, antidiabetic mediu-slab, antiepileptic bun, antifebril mediu, antispastic puternic, calmat al sistemului nervos puternic, carminativ slab, diuretic mediu, hipotensiv, sedativ, spasmotic foarte bun, timoleptic, tranchilizant (in doze mari), vermifug mediu.

sursa